Catacombe

       Loc de înmormântare şi de întâlnire pentru creştinii primelor veacuri, catacombele sunt pentru creştinii de astăzi loc de aducere aminte a timpurilor de prigoană şi de jertfă, dar şi loc de rugăciune către sfinţii martiri înmormântaţi aici - unii mai cunoscuţi, alţii mai puţin cunoscuţi . La Roma sunt deschise spre vizitare cinci catacombe: "Sfânta Agnes" pe Via Nomentana, "Sfânta Priscila" pe Via Salaria şi trei catacombe pe Via Appia Antica: "Sfânta Calixt", "Sfânta Domitila" şi "Sfântul Sebastian".
   Catacombele "Sfântul Calixt" (papă în sec. al III-lea) sunt cele mai vizitate, pentru că sunt cele mai vechi şi cele mai mari: cu galerii subterane de peste 7 km, aflate la 20 m sub nivelul solului, săpate pe patru nivele. Aici se află mormintele sfinţilor martiri Cecilia (sec. al II-lea), Lucina, Fabian, Eusebiu, Gaius, cripta papilor şi mormântul sfântului Tarciziu, copilul care a fost ucis în timp ce ducea sfânta Împărtăşanie de la catacombe la închisoarea creştinilor ce urmau a fi ucişi - din acest motiv i se spune "Sfântul Euharistiei". Frescele de pe pereţii galeriilor sunt bogate în simboluri folosite de creştinii primelor veacuri drept limbaj codificat, spre a nu fi recunoscuţi de păgâni.
   Catacombele "Sfântul Sebastian" sunt mult mai mici, dar mai bogate în semnificaţii. Denumirea de catacombe a fost dată iniţial acestui loc, pe care romanii îl numeau "ad catacumbas", cuvânt derivat din limba greacă: kata = lângă şi kymbas = cavitate sau adâncitură. Denumirea se explică prin faptul că în apropiere se afla o carieră de piatră (tuful vulcanic, în care sunt săpate catacombele).
Iniţial loc de înmormântare pentru familiile aristocrate romane, catacombele au devenit, începând cu secolul al III-lea, important loc de întâlnire pentru creştini deoarece, timp de aproximativ 55 de ani, aici a fost mormântul provizoriu al sfinţilor apostoli Petru şi Paul În timpul sfântului împărat Constantin, s-au construit biserici în cinstea sfinţilor apostoli, pe locul în care aceştia au fost iniţial înmormântaţi, iar sfintele moaşte au fost mutate acolo unde se află şi astăzi: mormântul sfântului Petru, la Vatican (în bazilica "Sfântul Petru"), iar mormântul sfântului apostol Paul, în Via Ostiense (în bazilica "San Paolo fuori le Mura"). În Via Appia, spre a aduce aminte că aici a fost mormântul provizoriu al sfântului apostol Petru şi Paul, s-a ridicat Bazilica Apostolorum. Din sec. al VI-lea, biserica a luat numele de "Sfântul Sebastian", sfânt martir care devenise atât de venerat, încât era considerat al treilea sfânt patron al Romei, alături de sfântul apostol Petru şi Paul.
Sfântul Sebastian este considerat cel de-al treilea sfânt patron al Romei, mai ales după anul 680, când a salvat Roma de o epidemie de ciumă, fiind de atunci venerat ca "taumaturg" (vindecător).